Salvati copacii din Romania

Toti care stam in Bucuresti stim cum sta treaba cu spatiile verzi care se transforma usor usor in parcari, zone rezidentiale cu vile de dimensiunile casei noastre (da, ma refer la casa poporului - ce nu e a noastra? ca noi suntem poporul nu 200 de parlamentari baloshi), parcuri care aproape dispar peste noapte, copaci taiati aiurea de primarie, te duci pe marile bulevarde si mai vezi colo colo cate un copac ce "seamana" cu un copil din Angola, in Cismigiu inca rezista saracii copaci ca de, sunt vis-a-vis de primaria mare si au primit masti de gaze gratis...dar sa te duci in Cismigiu si sa vezi numai copaci cu masti de gaze nu e prea palcut, copaci care iti vorbesc infundat datorita poluarii despre fratii lor din Herastrau care oarecum o duc mai binisor...si ca sa citez un amic - o duc"super binisor"...de tara ce sa mai vorbim, ca peste tot unde te duci numai defrisari masive, numai case din lemn, ar fii in stare astia sa iti intre si in curte sa iti fure caisu si marul din care faci tzuica si gem toamna.
Va spun ca am avut ocazia sa vorbesc cu un copac care avea casa lui intre niste garaje, undeva la periferie si era fericit copacul...dansa cu vantul, se iubea cu ploaia si canta...l-am intrebat daca imi pot nota un cantecel de'al lui pe o foaie de hartie dintru-un carnetzel pe care il port cu mine...mi-a spus ca nu e ok pe foaie ca in acea foaie sunt ramasite din fratii lui ucisi si folositi la hartie....si mi-a dat o frunza uscata de-a lui pe care era notat urmatorul cantec:

N’am nici haine

N’am nici bani

Am doar suflet si multi ani

Am o frunza’n varf de ram

Am si scoarta si trunchian

Am pamant destul sa cresc

Sunt copac orasenesc.

...bineinteles ca nu avea pamant destul sa creasca dupa cum vedeti in poza de mai jos....dar avea locul lui si era sigur ca nu o sa vina un tampit intr-o zi, sa il taie...pentru ca ar trebui intai sa darame garajele